Post from 2525, January 2010

Vesnica Pomenire

Monday, 25. January 2010 23:25

Sunt cel mai mic dintre frati.  Asta poate fi considerat un avantaj, dar si o mare pierdere.
Bunicii i-am pierdut devreme, de fapt nu prea am apucat sa-i cunosc decat prin ochii copilariei.

Bunica din partea mamei, Ioana m-a hranit, m-a imbracat, m-a leganat, mi-a vegheat  somnul, mi-a indrumat pasii si gandurile, m-a dojenit cand am gresit si m-a laudat cand a fost cazul.
In clasa I  am pierdut-o. Dimineata am plecat la scoala si mi-a spus “Mergi sanatos Gheorghita”. Au fost ultimile ei cuvinte. Cand m-am intors acasa nu mai era printre noi.

Bunica din partea tatei, Maria,  mi-o amintesc aplecata de spate, mergea sprijinindu-se intr-un bat si avea o voce domoala si placuta. Imi dadea cate ceva cand venea la noi sau mergeam la dansa. Am pierdut-o inainte sa-mi dau seama ca am avut-o.

Bunicul din partea tatalui, Stefan, pot spune ca a stat mai mult printre noi, insa nu suficient sa il pot cunoaste cu mintea de acum. Imi amintesc cum statea pe prispa si citea ziarul cu ochelarii la ochi, asezat pe un scaun. Inalt de statura, drept, cu prestanta si cu o privire inteleapta.

I-am petrecut pe toti pe ultimul drum, i-am jelit si ingropat adanc in suflet.

In toamna ce a trecut am fost la pomenirea bunicilor Paulei pe care eu nu i-am cunoscut. Fotografiile de mai jos sunt facute la slujba de pomenire din cimitir.
Dumnezeu sa-i odihneasca.

Iulian Anghel

d1_500

d2_500

d3_500

d4_500

d5_500

Category:fotodalles | Comments (11) | Autor: Iulian Anghel